you must write, time is precious

you must write, time is precious

sâmbătă, 2 iulie 2011

Jurnal- cap 35

Asteptam sa ma sune...dar nici un semn de viata....eram in oras de vreo saptamana...Si el fusese cel care ma cautase, cat timp am fost la Tulcea...
  Ce as putea sa mai spun despre Andy, matusa mea sunase fiind ingrijorata din ce cauza am plecat fara sa anunt, si i-am spus ca imi era imposibil sa-mi iau adio, m-ar fi durut mai tare, nu as fi fost in stare sa-mi iau adio de la ei...mai ales de Andy...stiind ca nu-l voi mai avea...stiind ca voi pleca, si ar fi fost ca si cum as fi renuntat la el, la ceea ce simteam ptr el...cat de mult ma doare cand imi aduc aminte de el, de acea noapte...doamne, m-a marcat mai mult decat ceea ce a fost intre mine si Teo, cu toate ca cu  el am fost foarte mult....2 ani? nici nu-mi mai aduc aminte...cum am putut fi impreuna cu el...mi se pare ca totul a fost un vis...un gand fugar...ceva ireal...ceva ce nu s-a intamplat vreodata...
Era inceputul lui august...nu am mai auzit nimic de Andy, nici de Teo, nu am spus la nimeni ca am sosit, nici macar Alessyei, care era cea mai buna prietena a mea, pur si simplu nu vroiam sa ies din casa, nu vroiam sa vad pe nimeni...decat pe el, cel care in acest moment poate fi cu alta, poate in acest moment isi face de cap, si pentru el totul a fost o aventura, de ce ma gandesc mereu la asa ceva? De ce incerc sa-mi sap singura groapa, poate ca acuma se gandeste la mine, poate ca vrea sa fim din nou impreuna...mda...ce imaginatie bogata am, pentru mine toti sunt la fel...dar as vrea sa nu ma insel in aceasta privinta, daca toti barbatii erau porci, atunci toate casniciile, erau distruse, nu puteau si numite casnicii...
  Vreau la mosie...vreau sa calaresc..sa ma scald in apa rece, sa alerg prin iarba...vreau sa simt ca traiesc...si vreau sa uit.
 Vorbisem a doua zi cu tata, sa ma ia si pe mine la mosie, niciodata nu l-am vazut asa de zambitor.
 -Ma bucur ca ti-ai revenit, draga mea.
 -Dar nu aveam nimica....si m-am uitat in ochii lui sa vad daca mi-a crezut minciuna...
 -Nu stii sa minti, sunt sigur, ca din cauza dragostei, nu trebuie sa suferi, dragostea adolescentina este trecatoare, in unele cazuri nu, dar sunt foarte putine, in mare parte da...uiti, ramaneti sau nu prieteni, dar cand te gandesti ai senzatia ca totul a fost doar un vis, si iti vine putin cam greu sa crezi ca a fost de fapt realitatea.
 Mda...si cum tatei ii place sa-mi vorbeasca asa, sa-mi tina putina morala, si alte chestii...care dupa 10 minute incep s ama plictiseasca...dar nu-i pot spune in fata.."mai taci! mai innebunit" asa cum ii spune mama, ca sunt sigura ca ma voi trezi aruncata din masina si pusa sa merg pe jos pana la mosie, si acolo m-ar fi pusa la munca, ceea ce nu-mi place...nu suport sa depun munca fizica, la inceput este placut, dar ma plictisesc repede, prea repede...
 Cand am ajuns o bucurie enorma m-a cuprins, parca au trecut ani de cand nu am mai fost in acest loc, am dat fuga la grajduri, si mi-am luat calul preferat...Am fugit la lac...mi-am scos hainele si hopa...in apa...
Mi-au revenit amintirile, ma dureau ingrojitor...lacrimile au inceput sa-mi curga, fara voia mea...nu vroiam sa mai plang...dar nu plangeam eu...ci inima mea... Vroiam sa ma inec, macar sa-mi moara inima, sa nu ma mai doara, constiinta mea imi spunea sa ma ridic, sa fug de acolo, apa aceia este moartea...da, credeam ca voi muri in acel moment, totul era negru...pana cand...

   -Stii ca este foarte tentant sa vezi ca fata goala in apa...si hainele ei sa fie pe margine, ti le-as putea fura.
Am scos capul din apa, si m-am uitat stupefiata la persoana care mi-a vorbit.
 -Cum dracu ai aparut tu aici?
 Si am mai si injurat...

miercuri, 29 iunie 2011

Jurnal- cap 34- Adio

" M-am daruit lui, era atat de tandru, incantator, cand i-am spus ca inca ma doare, a avut rabdare, sarutarile lui inca le mai simt pe pielea mea, privirea lui, atat de diferita, imi facea inima sa tresara din piept...Imi pare rau ca am  placat ca o lasa, dar nu mai puteam sta, stiindu-te aproape, si stiind ca ceea ce faceam amandoi era un mare pacat.
  Nu voi uita aceste momente, pentru prima data in viata mea, ma rog, de cand cu Teo, nu am regretat ca am facut-o, stiam ca el a apreciat sacrificiul meu, si nu ma va rani...Te iubesc Andy... Adio...
 Eram in drum spre Bucuresti, plecasem cu noaptea-n cap, nu puteam sa-i spun ca plec, si-ar fi dat seama ca fugeam de el, fugeam de sentimentele mele, si de ale lui...eram un monstru...dar lasand la o parte sentimentele, doream sa am cariera mea, vroiam sa devin un medic bun...si pentru asta trebuia sa ma sacrific.
  Ma uitam pe geam, pierduta in ganduri, nu-mi vine sa cred ca si in autobuz scriu in jurnal. Dar nu pot sa nu scriu, nu vreau sa-l uit, asa ca vreau sa scriu tot despre el, si tot ce s-a intamplat aseara.
 Gata stiu ce vreau sa fac, sa-i desenez chipul...ca amintire...

marți, 28 iunie 2011

Jurnal- cap 33

"  Da, ma indragostisem de el, de propriul meu var, oare acesta nu este un pacat? Cred ca impotriva sentimentelor nici macar niste legi nu o pot distruge, interzice....numai tu, cel care iubesti le poti distruge,dar asta ar insemna sa te sinucizi... sau ai putea trai, dar pe degeaba respiri cand tu in realitate esti mort, in interior.
M-am ridicat, de langa el, adormise, m-am dus sa pregatesc micul dejun, si dupa care am fugit pana la mine in camera si mi-am deschis laptop-ul, nu l-am mai deschis de cand am plecat din Cugir, mi-am verificat mesageria, si aveam peste 50 de mail-uri de la Teo. Dupa ce le-am citit pe primele 10, m-au napandit lacrimile, ii era dor de mine, chiar ma iubeste...si de ce s-a comportat asa cu mine, de ce mi-a frant inima, acuma crede ca ma voi intoarce la el? I-am dat inima mea, iar el nu a stiut sa o pretuiasca, mi-a frant-o, m-a distrus pur si simplu... nu si-a dat seama de eforturile pe care le-am depus, cat de mult m-am putut sacrifica pentru el, decat prea tarziu, atunci cand am plecat...
  -Tara?
  -Vin acuma, i-am raspuns...hopa...uitasem de micul dejun...cred ca omleta s-a racit deja...
 Am deschis usa, si el ma lua in brate, m-am desprins din imbratisarea lui, nu trebuia sa-l iubesc, sau ceea ce simteam eu pentru el in acel moment, era un pacat, o crima...
 -Ce s-a intamplat?
-Nimica...am spus eu, si am fugit la baie, trebuia sa ma spal pe fata, ca sa nu se vada ca am plans... nu vroiam sa afle.
 Ma uitam in oglinda, fata mea era uda, ce ciudat, cat de mult ma schimbasem, parca niciodata nu ma uitasem niciodata asa de atent.
M-am dat drumul la robinetul de la cada, simteam nevoia sa ma relaxez, in apa fierbinte.
M-am trecut un fiori cand am intrat in cada plina cu apa fierbinte, mi-am pus niste uleiuri, cada s-a umplut de spuma... Ma pierdeam printre ganduri, pareau atat de straine, ma intrebam daca eu am fost punctul central, ma simteam o straina in propriile amintiri. Aveam senzatia ca acestea nu s-au pentrecut niciodata, au fost probabil vise, sau ganduri fugare. Aburii fierbinti, m-au facut sa dorm, sau ceva de genul, era un somn fortat, de parca cineva imi spunea "trebuie sa dormi, ca sa uiti, pentru totdeauna." Am pierdut notiunea timpului...M-am pierdut in propriile amintiri.
 M-am trezit dintr-o data,eram in patul meu, si purtam un tricou lung, nu era al meu...Andy era langa mine, adormise si el. Acuma am realizat, lesinasem in baie, iar el a venit sa ma scoata de acolo...
 -Te-ai trezit, in sfarsit, spuse el, aveam de gand sa spun ambulanta, daca nu te trezeai intr-o ora. Ce era in capul tau? aici isi ridica vocea.
Nu aveam chef sa vorbesc cu el, sa dau explicatii.
- Iesi afara, am mormait eu.
-Stai putin, deci dupa ce te-am scos din baie, erai lesinata, in loc sa-mi multumesti macar, tu ma dai afara!
Se puse peste mine si se uita in ochii mei.
 -Realizezi ca eu te-am vazut goala...nu?
M-am inrosit, am uitat de asta.
-Mai bine m-ai fi lasat acolo, chiar nu aveam nevoie de ajutorul tau.
Trebuia sa ma port urat, nu vroiam sa am o relatie amoroasa cu propriul meu var, si mai bine sa ma urasca decat sa ma iubeasca.
- Te iubesc, spuse el, in cele din ura, cu un glas atat de suav, si se lasa pe mine. Te iubesc atat de mult, incat ma doare cand ma respingi.
Mi-au dat lacrimile, si eu il iubeam, dar ma simteam vinovata fata de matusa si unchiul meu, dar si fata de parintii mei, cum ar reactiona daca ar auzi ca propria lor fiica, isi iubeste varul si  isi saruta varul, de parca ar fi impreuna.
-Nu iti pot accepta sentimentele, am pus printre lacrimi, acuma da-te esti greu.
 Se daduse la o parte, si pleca.
 -Imi pare rau, spuse el, dar macar acuma stiu ce inseamna sa iubesti, si imi zambi inainte sa iasa din camera.
Era un zambet trist...
Doamne, ce am facut.

Trecuse de miezul noptii,am incercat sa dorm, dar in zadar..trebuia sa ma duc la el...da-le naiba de reguli, daca si atunci sa iubesti exista reguli...atunci pe degeaba mai iubesti..o iubire cu reguli, nu este iubire... M-am dus la el in camera, nu dormea...m-am pus langa el si l-am sarutat...
Nu-mi mai pasa...regulile sunt facute pentru a fi incalcate...nu?


miercuri, 22 iunie 2011

Jurnal- cap 32

Nu imi puteam da seama ce este in capul lui...mama lui ii spusese fara petreceri, eu insa nu pot face nimica din ce m-a rugat ea, ma simt ca o furnica pe langa aceste fiinte, si pe unii dintre ei ii cunosc.
 Muzica prea galagioasa, nu ca nu-mi place sa ascult muzica la maxim, dar asta este prea de tot, acuma sunt mia multe persoane, foarte multi necunoscuti...urasc aglomeratia, imi este sila de cei din jurul meu.
  Andy se comporta de parca nici nu ne cunoastem, trece pe langa mine, asa cum trece o masina pe langa un copac de langa sosea, Andreea venise impreuna cu Amalia, era imposibil sa nu fie si fata asta aici.
 -Buna, spuse Andreea , in timp ce ma lua in brate. Imi placea compania ei, cred ca incepem sa devenim prietene.
Era deja 12 noaptea, si nimeni nu plecase, mare parte din ei erau beti, numai eu si cu Andreea,eram "treze",adica bausem putina bere, eu doar un pahar, si ea 1 jumate, in rest, toti au baut sticle intregi. Nu-l vedeam pe Andy, ma simteam si obosita, si nu aveam de gand sa il caut, asa ca m-am dus putin in camera mea.
 Cand am deschis usa, era el si cu Amalia,imi este rusine sa scriu in propriul meu jurnal, in ce ipostaza i-am putut gasi.
  -Cat de dezgustatori puteti fi, am spus eu cu sila. Valea din camera mea.
Amalia se ridicase, si incercase sa ma loveasca peste fata, se vedea de la 10 km ca era beata, de abea se tinea pe picioare, atunci cand palma ei mai avea putin si imi atingea obrazul, Andy i-a oprit mana. Dupa care a luat-o in brate si a dus-o in alta camera.
M-am trantit pe pat, eram distrusa, credeam ca vara mea la Tulcea va fi ceva de neuitat, in sensul bun al cuvantului, dar este de neuitat, partea cea mai rea, este cea mia stupida vara pe care am avut-o vreodata. Si uneori cand ma gandesc, ca eu niciodata nu am avut o conversatie normala cu varul meu. As vrea sa aflu mai multe despre el, dar este asa de inchis, si joaca atat de mult teatru, ma intreb, cum este el cu adevarat.
Este 4 dimineata, adormisem putin, m-am dus prin curte, nu era tipenie de om, si nici mizerie, si cand ma gandesc ca aseara erau o gramada de sticle aruncate, si tot felul de ambalaje. M-am dus sa vad daca este in camera lui, si era...dormea, ce dragut arata cand dormea, era ca un copil mic. M-am apropiat de el, am ingenunchiat la capul lui, si l-am mangaiat putin pe par, era frumos intr-adevar.
  Deschise ochii si se uita buimac la mine.
 -Cum de esti in camera mea?
 -Scuze, ies acuma...am spus repede, si ma ridicasem sa plec.
M-a apuca de mana.
 -Stai...spuse el incet, era atat de diferit in acel moment, incat ma blocasem...putea sa treaca si un meteorit, ca nu ma miscam din loc.
Se ridicase si ma lua in brate, avea doar niste panataloni scurti, ii simteam pielea...m-au trecut niste fiori, greu de explicat, niciodata nu am simtit asa ceva...
 De abea acuma am realizat, ca il plac...il vad ca pe un baiat....nu ca pe varul meu...






sâmbătă, 18 iunie 2011

Jurnal-cap 31

"Se comportase ciudat in ultima perioada, ma intreb ce se intampla cu el?
 Uneori ma gandesc la Teo, sunt zile, cand imi aduc aminte, si stau si analizez fiecare miscare pe care am facut-o, fiecare gest, lucru, si comportametul lui in preajma mea. Ma doare, inca ma doare, il vreau langa mine, dar sa fie la o anumita distanta, nu il vreau aproape, nu vreau sa ma atinga, ma simt dezgustata, dupa tot ce facusem impreuna, el ma inselase, se folosise de mine, si de sentimentele mele, intr-un fel il urasc, intr-un fel, sa-mi fie invatatura de minte, chiar nu merita sa-mi mai bat capul cu asemenea persoane, si totusi, de asemenea persoane ma simt atrasa, chiar si de varul meu.
  Imi facuse cadoul acele carti, se poarta mai frumos cu mine, ma ia in brate, oare ma iubeste? Daca stau sa-i analizez bine gesturile, as putea spune ca da, dar nu pot demonstra acest lucru, este doar o presupunere....
Este deja iulie, inca 2 luni. si voi pleca, m-am obisnuit cu ei, imi place de matusa mea, si ador sa o ajut in bucatarie, mai ales cand face prajituri, invat foarte multe de la ea.
 Imi este mila de bietul meu jurnal, are o gramada de mazgalituri,a inceput sa-mi fie greu sa fac inceputul, ca apoi sa continui amintirea....si plus ca are prea multe desene si unele foi se rup...trebuie sa-mi cumpar altul...
   
  Luni, 2 iulie...
stau in camera mea, si scriu.... bate cineva la usa...
   -Intra...am spus incet, fiind prea concentrata...
  -Buna, spuse Andy, ce scrii acolo?
  Se apropiase de mine, prea aproape, ii simteam respiratia cand se aplecase...si parfumul...era atat de placut, de ce nu l-am sesizat pana acuma?
  -Niste versuri, am spus eu zambind, imi place sa scriu poezii, sau melodii...ma simteam putin jenatata.
  -Iau un scaun si vin acuma, spuse el zambindu-mi...
Am ramas uimita, nici macar nu m-a intrebat "pot sa stau cu tine?", dar ma rog, Andy, ce sa fac....
Am inceput sa scriem amandoi, era placuta compania lui, dar statea atat de aproape incat inima mea o lua razna, asta inseamna ca-l iubesc sau ca il plac...mai bine spus il plac...inca nici acuma nu am aflat sensul iubirii...
 Dupa o ora, s-a trantit in pat, si se uita la mine....
  -Vino langa mine, a spus el, gesticuland cu mana pe pat...
  -Nu...
-De ce?
 -Ca sa intrebi tu, poate ai treaba si te retin Andy...
- Deci vrei sa scapi de mine?
 -Ai ghicit...
 A plecat, fara sa spuna ceva.
 M-am bucurat chiar, deja incepea sa ma enerveze prezenta lui.
  -Draga mea, spuse dintr-o daat matusa mea, dupa ce plecase Andy, eu si cu Unny( asa il alinta ea pe unchiul meu) vom merge pana la niste rude la constanta, asa vom sta cam vreo 2 zile, am vorbit cu Andy, v-am lasat niste mancare in frigider, in rest va descurcati.
Am coborat, sa o conduc, el era la piscina, numai ce iesea ca sa-si ia ramas bun de la au lui...
 Eram amandoi la poarta, matusa ne-a pupat.
  -Deci, singura regula, Andy fara petreceri, ai inteles!
- Tara ,draga mea, ai grija de el, si nu-l lasa sa dea o petrecere..nu vreau ca vecinii sa sune din nou politia, si sa am probleme. Ai grija, draguto.
  Mi-am pupat matusa, si cand a plecat, am fugit repede in camera, mi-am pus costumul si am sarit direct in piscina, nici urma de Andy.
  Peste jumate de ora, vin amicii lui, minunat erau vreo 5, si toti baieti.
Erau si Vlad si Cristi, dar pe cei 3 nu-i stiam, am iesit din piscina, si cei doi au venit la mine sa ma pupe pe obraz.
 Simteam cum ceilalti se uitau la mine.Asa ca au venit si ei, si s-au prezentat, si ma bucur ca pusesem repede prosopul pe mine...
Le-am uitat numele, erau fitosi, si se credeau foarte atragatori, pe mine nu ma impresionau cu nimica.
Vlad ma placea, am stat impreuna la piscina, il asteptau pe Andy,care plecase la Kaufland cu niste fete, ca sa faca cumparaturi pentru petrecere.
"Idiotul".


luni, 13 iunie 2011

Jurnal- cap 30

  "Din scrierile ei, din ce am citit, asta inseamna sa iubesti, o doresc, chiar daca este verisoara mea...ma atrage ca un magnet."
Este a treia oara cand o sarut, si simt cu o doresc, numai cand o vad inima mea bate cu putere.
 Nu am apuca sa citesc mai mult, despre acest Teo...oare este prietenul ei?
Trebuie sa aflu mai multe, dar sunt sigur ca maine nu-mi va vorbi, tot incerc sa nu ma apropii de ea, sa nu o fac sa sufere, si acuma am ranit-o, stau rezemat de usa ei, si ii aud glasul, cum plange...mi se rupe inima, ca eu sunt cauza durerii ei, sunt un nenorocit, avea dreptate ca sunt un playboy...ma rog...nu 100%..dar mereu m-am jucat cu sentimentele fetelor, fortandu-le sa faca chestii pe care nu doreau, dar pentru mine le faceau, pentru ca ele ma iubeau.
  Sa fiu iubit de atatea fete ma face sa ma simt ca un zeu, dar sunt de fapt un monstru cu multe fete...si ma urasc pentru asta...
Cred ca o iubesc, felul ei timid de a fi, zambetul ei, iesit din comun, dorinta ei de a fi iubita...asa cum vreau si eu,si de fiecare data cand ma respinge vreau mai mult, vreau sa o dobor, sa-i arat ca eu usnt la putere, si cand vad ca o fac sa sufar, fug ca un las....
   Dar acest Teo, imi da batai de cap, de ce am senzatia ca el a facut-o sa sufere enorm, uneori cand ma uit in ochii ei vad o tristete de neinchipuit, ceva este mort in ea...
A coborat la micul dejun, ochii ei erau plansi, ma uitasem fugitiv, incercand sa par indiferent. Ea nu se uita la mine, ca in alte dati, era pierdut in propriile ei ganduri.
 Atunci mi-a trecut prin cap o idee, stiu ca ei ii place sa citeasca, carti fantasy si de dragoste...
Am fugit in camera mea si ma uitam prin portofel sa vad cati bani am....M-am imbracat repede, si am fugit spre librarie.
 Era deschis, acuma, trebuia sa ma uit atent printre carti si sa vad,care i-ar putea place...Gasisem, Jurnalele vampirilor...stiam de ele de la fostele mele colege, fiind innebunit dupa carti de dragoste cu vampiri.
 Cand am ajuns acasa, parintii mei plecasera, mi-am gasit verioasa rasfoind o carte din biblioteca noastra.
 -Ai gasit ceva interesant? am intrebat-o eu, sperand sa-mi spuna macar un cuvant.
 -Nu, mi-a spus ea incet, toate sunt despre filozofie, medicina, chimie, boli ale organismului...etc etc... nimic de dragoste...
  Atunci m-am dus langa ea, si i-am intins punga de cadou. Se uita la mine neinteresata.
 -Daca ai chef de glume proaste, mai bine o lasi balta, imi trantise ea aceste vorbe in fata.
Nu i-am mai spus nimica, am lasat cadoul la picioarele ei ,si am plecat la mine in camera.
-Daca ai nevoie de mine, sunt in camera mea...am spus eu urcand scarile.
 -Nici moarta, nu voi avea nevoie de tine, imi raspunse ea.
Ma bufnise rasul, nici o fata nu-mi spusese asa ceva, mai ales daca ii faceam un cadou.
Am adormit, vreo 4 ore. Cand am coborat sa inot, ea era langa piscina, statea cu picioarele in apa, si citea din cartile pe care i le daruisem...
 Era atat de frumoasa si parea atat de sensibila, incat inima mi se inmuiase, sarisem in apa, dar nu se clintise.
Peste cateva minute, si ridicase, si puse cartea pe chaise longue, venise si ea in piscina.
 -Mersi, spuse ea rosind.
 Atunci m-am indreptat spre ea, si am luat-o in brate.
 O iubeam...si vroiam sa fie a mea...trup si suflet...vroiam sa aflu mai multe despre ea...era o enigma pentru mine...



Jurnal- cap 29

  "Mda, prin urmare, comportamentul lui Andy, este ciudat, cand ma saruta, cand se comporta de parca nu se intampla nimica intre noi doi.
  Azi l-am vazut cu o alta fata, ieri cu o alta fata, varul meu este un afemeiat incurabil.
  M-am intins pe chaise longue, vroiam cat de cat sa ma bronzez,eram prea alba, aveam jurnalul langa mine, doream sa scriu fiecare amintire cu Teo, ca dupa aceia sa trec mai departe, sa le uit, chiar daca doream asta, intr-un fel tot vroiam sa-mi aduc aminte de ele peste ani, vroiam sa scriu despre experienta mea privind  prima mea dragoste.
 Dar am adormit.
Simtisem ca era cineva langa mine, iar cand am deschis ochii Andy citea din jurnalul meu. Atunci m-am ridicat brusc si i l-am luat, eram furioasa la culme, el....este un asa nesimtit...
- Cine te crezi sa-mi invadezi viata personala? am spus eu furioasa.
 -Pana mea, era acolo, si plus ca m-a tentat sa vad cum esti tu cu adevarat...nu trebuie sa tipi la mine.
 -Nu trebuie sa tip? am spus eu sarcastica. Tu ai habar ce ai facut? Normal ca nu, un asa infect ca tine, nu poate intelege nimica, mai ales cand vine vorba despre trecutul unei fete. Fiindca tu esti decat un playboy...atata tot!
Am plecat, nu mai aveam chef sa-i vad moaca, nu-mi venea sa cred ce a facut, putin imi pasa mie ce dracu a putut citi, dar...gestul acesta m-a dezamagit complet, stiam ca este un nemernic, dar a depasit limita...
 Am stat in camera mea toata ziua, nu coborasem la masa, pe motiv ca imi este somn, si vreau sa dorm. Pur si simplu mi-am mintit matusa, imi este rusine, ea nu merita sa fie mintita...
  Era 12 noaptea, atunci usa s-a deschis incet. M-am ridicat in coate si am incercat sa vad cine intrase, era varul meu.
M-am intors cu spatele la el ,cand se asezase pe marginea patului, aproape de fata mea.
 -Uite, incerca el sa spun, imi pare rau, stiu ca am facut o prostie enorma, faza este ca eu nu sunt genul de persoana care sa-si bage nasul in lucrurile altora...
 -Atunci de ce ai citit am spus eu ridicandu-am iar in coate, si uitandu-ma in ochii lui, nu realizasem ca distanta dintre noi se micsorase.
- Pentru ca, vreau sa aflu totul despre tine..e greu de explicat in cuvinte...
-Atunci de ce nu m-ai intrebat!
 -Pentru ca tu niciodata nu spui nimica, in afara de  "nu conteaza, nu te priveste, ce-ti pasa tie".
 -Ma rog, se pare ca ma cunosti cat de cat, daca ai retinut aceste amanunte.
- Esti de groaza...spuse el zambind... singura fata care mi se opune, si mai este si incapatanata ca un catar.
 -Pleaca, am spus rece, nu mai am chef sa-ti vad fata.
A inceput sa rada.
Se ridica si cand dadu sa plece, sari peste mine, ridicandu-mi mainile deasupra capului si blocandu-mi picioarele.
 -Da-te jos, daca nu tip!
-Tipa,spuse el,haide strica-i noaptea mamei mele, si a tatei.
"Nu puteam face una ca asta, asa ca am tacut, si ma uitam urat la el"
- Ce ascultatoare ai devenit, bun asa, stii ca in acest moment pot sa fac ce vreau cu tine.
 -Hai incearca, daca vrei sa mori! l-am amenintat eu.
 -Asta imi place la tine.
 Si ma saruta.
-Atat pentru azi, spuse el zambind, cam malefic.
Am ramas singura in camera, m-a bufnit plansul, imi doream in acest moment, sa fie Teo, sa ma protejeze, il vreau inapoi....